Top 5 afecțiuni ortodontice la copii care necesită intervenție urgență

Problemele ortodontice la copii sunt mult mai frecvente decât s-ar putea crede și, atunci când sunt depistate devreme, pot fi tratate cu succes pentru a preveni complicații pe termen lung. Dinții nealiniați, mușcăturile incorecte și alte anomalii dento-maxilare nu sunt doar probleme estetice, ci pot afecta vorbirea, masticația și sănătatea dentară generală. De aceea, identificarea timpurie și intervenția ortodontică rapidă sunt esențiale pentru a asigura o dezvoltare armonioasă a dinților și maxilarului copilului.

În acest articol, vom explora top 5 afecțiuni ortodontice la copii care necesită intervenție urgentă. Vom discuta despre cauzele, simptomele și riscurile fiecărei afecțiuni, precum și despre opțiunile de tratament disponibile pentru corectarea lor. Astfel, părinții vor putea recunoaște din timp semnalele de alarmă și vor înțelege importanța vizitelor regulate la medicul ortodont.

Malocluzia de clasă II (Supraocluzie)

Malocluzia de Clasă II, cunoscută și sub denumirea de supraocluzie, este una dintre cele mai frecvente probleme ortodontice întâlnite la copii. Această afecțiune se manifestă printr-o aliniere incorectă a dinților, în care cei superiori (incisivii) se extind semnificativ peste dinții inferiori. Practic, maxilarul superior este poziționat înaintea maxilarului inferior, creând o discrepanță evidentă în mușcătură.

Cauze: Malocluzia de Clasă II poate fi determinată de mai mulți factori, printre care:

• Ereditatea – factori genetici care influențează dimensiunea și poziția maxilarului;
• Obiceiuri vicioase precum suptul degetului sau utilizarea prelungită a suzetei;
• Pierderea prematură a dinților de lapte, ceea ce poate afecta creșterea și alinierea corectă a dinților permanenți;
• Anomalii în dezvoltarea maxilarului și a arcadelor dentare.

Complicații: Dacă nu este tratată, malocluzia de Clasă II poate duce la:

• Risc crescut de fracturi dentare din cauza expunerii excesive a dinților superiori;
• Probleme de masticație și dificultăți în vorbire;
• Impact psihologic negativ din cauza aspectului estetic;
• Uzură inegală a dinților și afectarea articulațiilor temporomandibulare (ATM).

Tratament recomandat: Tratamentul depinde de severitatea afecțiunii și de vârsta copilului, dar cele mai frecvente soluții includ:

• Aparatul ortodontic fix sau mobil: Folosit pentru repoziționarea treptată a dinților și a maxilarului;
• Disjunctor palatinal: Un dispozitiv folosit pentru a lărgi arcada dentară, dacă există spațiu insuficient;
• Terapie de corectare a obiceiurilor: Dacă malocluzia este cauzată de obiceiuri vicioase, acestea trebuie corectate înainte de începerea tratamentului ortodontic.

Prin recunoașterea timpurie și tratamentul adecvat, copiii pot beneficia de o aliniere corectă a dinților, o mușcătură funcțională și o sănătate orală optimă pe termen lung.

Mușcătura Deschisă (Open Bite)

Mușcătura deschisă, cunoscută în termeni medicali ca open bite, este o afecțiune ortodontică în care dinții superiori și cei inferiori nu se ating în timpul închiderii gurii, creând un spațiu deschis între ei. Această condiție poate afecta fie întreaga linie a dinților din față, fie doar câțiva dinți individuali. Apare frecvent în cazul copiilor cu obiceiuri vicioase sau cu o dezvoltare anormală a maxilarului.

Cauze: Mușcătura deschisă este, de obicei, rezultatul unor factori care influențează poziția dinților și a maxilarului în perioada de creștere. Printre cauzele principale se numără:

• Obiceiuri vicioase: Suptul degetului, folosirea excesivă a suzetei sau presarea limbii pe dinți în timpul deglutiției;
• Respirația orală: Copiii care respiră pe gură din cauza congestiei nazale cronice sau a altor afecțiuni respiratorii pot dezvolta o mușcătură deschisă;
• Factorii genetici: O creștere disproporționată a maxilarelor (de obicei, creșterea verticală exagerată a mandibulei) poate contribui la această afecțiune;
• Protruzia limbii: Când limba împinge constant dinții din față, poate provoca separarea lor în timp.

Complicații: Dacă nu este corectată la timp, mușcătura deschisă poate duce la o serie de probleme de sănătate orală și dezvoltare generală, cum ar fi:

• Dificultăți de masticație: Copilul nu poate mușca corect alimentele, ceea ce afectează digestia și aportul nutritiv;
• Probleme de vorbire: Mușcătura deschisă poate cauza defecte de pronunție, mai ales în articularea sunetelor „s” și „z”;
• Efecte estetice: Un zâmbet dezechilibrat poate afecta încrederea în sine a copilului;
• Tensiuni și dureri la nivelul articulațiilor temporomandibulare (ATM): Din cauza modului incorect de închidere a gurii.

Tratament recomandat: Tratamentul pentru mușcătura deschisă variază în funcție de vârsta copilului și de severitatea afecțiunii, dar opțiunile includ:

• Aparate ortodontice: Brackeții sau aliniatoarele sunt utilizate pentru a repoziționa dinții;
• Aparate funcționale și interceptive: Utilizate pentru a ghida creșterea maxilarului la copii mici, corectând poziția acestuia;
• Eliminarea obiceiurilor vicioase: Dacă mușcătura deschisă este cauzată de suptul degetului sau alte obiceiuri, acestea trebuie corectate cu ajutorul unui specialist (de exemplu, un logoped);
• Expansiunea maxilarului superior: Pentru copiii mai mici, un disjunctor palatinal poate ajuta la corectarea mușcăturii prin ajustarea poziției maxilarului;
• Chirurgie ortognatică: În cazuri severe și la pacienții mai mari, intervenția chirurgicală poate fi necesară pentru a repoziționa corect maxilarul și dinții.

Mușcătura Inversă (Crossbite)

Mușcătura inversă, cunoscută și sub denumirea de crossbite, este o afecțiune ortodontică în care unul sau mai mulți dinți superiori se poziționează în spatele dinților inferiori atunci când copilul închide gura. Aceasta poate apărea atât în partea frontală (anterioră), cât și în partea laterală (posterioară) a arcadelor dentare și poate afecta unul sau mai mulți dinți. Mușcătura inversă poate fi cauzată de o creștere inegală a maxilarelor sau de o erupție anormală a dinților, ceea ce face ca această afecțiune să fie mai mult decât o simplă problemă estetică.

Cauze: Mușcătura inversă se dezvoltă din cauza mai multor factori, inclusiv:

• Factorii genetici: Ocluzia incorectă poate fi moștenită de la părinți, având la bază o dezvoltare disproporționată a maxilarelor;
• Dimensiuni inegale ale maxilarelor: Un maxilar superior prea mic sau un maxilar inferior prea mare;
• Eruptie dentară necorespunzătoare: Dinții permanenți pot erupe în poziții greșite, forțând dinții superiori să se afle în spatele celor inferiori;
• Factori de mediu: Obiceiuri precum suptul degetului sau presarea limbii între dinți pot contribui la apariția unei mușcături inverse.

Complicații: Dacă nu este corectată la timp, mușcătura inversă poate avea următoarele consecințe pe termen lung:

• Asimetrie facială: Poate duce la o creștere dezechilibrată a maxilarului, creând o față neproporționată și un profil asimetric;
• Uzură dentară anormală: Dinții care se află într-o poziție incorectă se uzează mai rapid, afectând smalțul și crescând riscul de fracturi dentare;
• Tensiune la nivelul articulației temporomandibulare (ATM): Poziția incorectă a dinților și a maxilarelor poate genera tensiune la nivelul ATM, ceea ce duce la dureri cronice de maxilar și cefalee;
• Dificultăți de masticație: Mușcătura necorespunzătoare face dificilă mărunțirea corectă a alimentelor, ceea ce poate afecta digestia și aportul nutrițional;
• Înghesuirea dentară: Din cauza poziționării incorecte a dinților, poate apărea un spațiu inegal între dinți, contribuind la o aglomerare dentară neuniformă.

Tratament recomandat: Tratamentul mușcăturii inverse trebuie să înceapă cât mai curând posibil pentru a preveni dezvoltarea asimetrică a maxilarelor și a restabili ocluzia normală.

Opțiunile includ:

• Aparate ortodontice fixe: Aparatele cu brackeți sunt utilizate pentru a repoziționa dinții și a corecta alinierea acestora pe ambele arcade;
• Expansiunea palatinală (disjunctor): Un dispozitiv special utilizat pentru a lărgi maxilarul superior. Acest tratament este ideal pentru copiii mai mici, deoarece scheletul lor este mai maleabil;
• Plăci de expansiune și alte dispozitive funcționale: Acestea sunt folosite pentru a corecta creșterea disproporționată a maxilarelor, mai ales în cazul copiilor aflați în plină dezvoltare;
• Tratament chirurgical ortognatic: În cazuri severe, la adolescenți sau adulți, poate fi necesară o intervenție chirurgicală pentru a repoziționa corect maxilarul și dinții.

Înghesuirea severă

Înghesuirea dentară apare atunci când dinții copilului nu au suficient spațiu pe arcada dentară pentru a erupe corect, ceea ce duce la suprapunerea, rotirea sau alinierea greșită a acestora. Aceasta este una dintre cele mai frecvente probleme ortodontice la copii și poate afecta atât dinții de lapte, cât și dinții permanenți. Înghesuirea severă nu doar că afectează estetica zâmbetului, dar poate duce la probleme funcționale și igienice pe termen lung.

Cauze: Înghesuirea dentară poate fi cauzată de o serie de factori, cum ar fi:

• Maxilar mic: Dacă spațiul disponibil pe arcadă este prea mic, dinții nu pot erupe în poziția corectă;
• Dinți mari: Dimensiunea disproporționată a dinților comparativ cu spațiul pe arcadă duce la suprapunerea acestora;
• Pierderea prematură a dinților de lapte: Când dinții de lapte cad prea devreme, dinții permanenți nu au ghidajul corect pentru erupție, ceea ce duce la înghesuirea lor;
• Eruptie dentară întârziată: Dinții care nu erup la timp sau rămân incluși pot cauza deplasarea celorlalți dinți din poziția lor normală;
• Genetică: Predispoziția pentru un maxilar mic sau dinți mari poate fi moștenită de la părinți.

Complicații: Înghesuirea dentară severă nu afectează doar aspectul zâmbetului, ci poate duce la complicații semnificative, printre care:

• Dificultăți în menținerea igienei orale: Dinții suprapuși sunt dificil de curățat corect, ceea ce crește riscul de carii și boli gingivale;
• Apariția plăcii bacteriene și tartrului: Dinții înghesuiți favorizează acumularea plăcii și a tartrului, afectând sănătatea gingiilor;
• Deteriorarea smalțului dentar: Contactul anormal între dinți poate duce la uzura accelerată a smalțului;
• Afectarea masticației: Poziționarea greșită a dinților poate crea dificultăți în masticație, influențând modul în care copilul mestecă alimentele;
• Probleme de aliniere a maxilarelor: În cazuri severe, înghesuirea dentară poate influența dezvoltarea maxilarelor, ducând la asimetrii și malocluzie.

Tratament recomandat: Tratamentul înghesuirii dentare severe este esențial pentru a restabili spațiul adecvat pe arcadă și pentru a corecta alinierea dinților. Opțiunile de tratament includ:

• Extinderea arcadelor dentare: Aparatele ortodontice, cum ar fi disjunctoarele palatinale sau expansoarele, sunt folosite pentru a lărgi maxilarul și a crea mai mult spațiu pentru dinți;
• Extracția selectivă a dinților: În cazuri de înghesuire extremă, medicul ortodont poate recomanda extracția unor dinți permanenți pentru a crea spațiu și a evita aglomerarea;
• Aparate ortodontice fixe (brackeți): Acestea sunt utilizate pentru a alinia corect dinții și a reduce înghesuirea prin repoziționarea lor treptată;
• Menținerea spațiului (space maintainers): În cazul pierderii premature a dinților de lapte, dispozitivele de menținere a spațiului pot fi folosite pentru a preveni migrarea dinților adiacenți și apariția înghesuirii;
• Aparate mobile (aliniatoare): Pentru cazurile ușoare până la moderate, aliniatoarele mobile pot fi folosite pentru a redresa poziția dinților și a crea spațiu pe arcadă.

Dinti Neregulați (Dinți Impactați)

Dinții nereglulați sau dinții impacți sunt dinți care nu au erupt corect în arcadă dentară, fie din cauza lipsei de spațiu, fie din alte anomalii dentare. Această afecțiune este frecvent întâlnită la molarii de minte sau la canini, dar poate afecta și alți dinți. Dinții impactați pot rămâne blocați în maxilar sau pot erupt parțial, generând disconfort și o serie de probleme dentare.

Cauze: Impactarea dinților poate fi cauzată de mai mulți factori, printre care:

• Lipsa de spațiu pe arcadă dentară: Maxilarul copilului poate fi prea mic pentru a permite erupția normală a dinților;
• Dinți de lapte retenți: Dinții de lapte care nu cad la timp pot bloca dinții permanenți în erupție;
• Cresterea anormală a dinților: O poziție incorectă a rădăcinilor dentare poate împiedica erupția normală a dinților;
• Factori genetici: Predispoziția genetică poate influența dezvoltarea dinților și a maxilarelor.

Complicații: Dinții impacți pot duce la o serie de complicații, inclusiv:

• Durere și disconfort: Impactarea dinților poate provoca dureri severe și disconfort în zona maxilarului;
• Infecții: Dinții impactați pot deveni mai susceptibili la carii și infecții datorită igienei orale deficitare;
• Afectarea dinților adiacenți: Dinții blocați pot exercita presiune asupra dinților vecini, provocându-le deteriorarea;
• Probleme ortodontice: Dinții impactați pot contribui la malocluzii sau pot agrava problemele dentare existente;
• Chisturi dentare: În unele cazuri, dinții impactați pot genera chisturi care pot distruge osul din jur.

Tratament recomandat: Tratamentul pentru dinții impacți depinde de severitatea afecțiunii, de vârsta copilului și de poziția dinților. Opțiunile includ:

• Monitorizarea: Uneori, dinții impactați sunt monitorizați în timpul perioadelor de creștere, iar tratamentul poate fi amânat până când se dezvoltă mai mult maxilarul;
• Extracția: Dacă dinții sunt grav afectați sau provoacă durere, extracția poate fi necesară pentru a preveni complicațiile;
• Tratament ortodontic: Aparatele ortodontice pot fi folosite pentru a ajuta la repoziționarea dinților impactați și a corecta alinierea acestora;
• Chirurgie: În cazuri severe, poate fi necesară o intervenție chirurgicală pentru a elimina dinții impactați sau pentru a crea un spațiu suficient pentru erupția lor.

În concluzie, îngrijirea sănătății orale a copiilor este esențială pentru dezvoltarea lor. Afectiunile ortodontice precum mușcătura deschisă, mușcătura inversă, înghesuirea dentară severă și dinții impactați necesită o atenție deosebită și intervenție rapidă pentru a preveni complicațiile ulterioare.

Un diagnostic timpuriu și un plan de tratament personalizat, realizat de un medic ortodont, pot ajuta la corectarea acestor probleme și pot asigura o dezvoltare armonioasă a dinților și a maxilarelor. Este important ca părinții să fie conștienți de semnalele de alertă și să își încurajeze copiii să efectueze controale dentare regulate, chiar și înainte de erupția dinților permanenți.

De asemenea, educarea copiilor despre igiena orală corectă, evitarea obiceiurilor vicioase și promovarea unei alimentații sănătoase pot contribui semnificativ la prevenirea problemelor ortodontice.