Sigilarea dentară
Din ce în ce mai mult în medicina generală, precum și în stomatologie, se pune foarte mare accent pe ideea de prevenție sau profilaxie. Și asta încă de la cele mai mici varste. Este o atitudine care scutește multe neplaceri din partea pacienților, efort și timp din partea medicului și nu în ultimul rând, reduce costurile tratamentului.
Ce este sigilarea dentară?
Unul dintre cele mai utilizate tratamente pentru prevenția cariilor este sigilarea dentară, însa aceasta nu este eficientă în lipsa celorlalte masuri de preventive și profilaxie. Sigilările dentare sunt doar o parte din măsurile de prevenire a cariilor dentare. Un program complet de prevenție înseamnă:
- periaj dentar corect;
- folosirea aței dentare;
- folosirea fluorului după schema indicată de medicul stomatolog;
- controale periodice la medicul stomatolog (o dată la trei/ patru sau șase luni);
- ortodonție;
- tratamente dentare preventive;
- alimentație sănătoasa.
Sigilarea dentară este o procedură preventivă, simplă, rapidă și nedureroasă, prin care un material impermeabil, cu conținut de fluor, se aplică pe dinții laterali, formând o barieră între smalț și placa dentară. Este foarte important ca pacientul să înțeleagă că această procedură este un simplu adjuvant menit să faciliteze și să sprijine igiena dentară, nu să o înlocuiască.
Cum se realizează sigilarea dentară
Într-o primă etapă, se va curăța dintele cu o periuță de dinți rotativă și cu o pastă specială. Se va izola apoi dintele cu rulouri de bumbac sau diga pentru a preveni pătrunderea salivei. Se va pregăti dintele cu o soluție specială, după care se aplică sigilantul (material fluid care realizează sigilarea propriu-zisă a șanțurilor și a fosetelor). Pentru ca sigilantul să devină dur, medicul dentist va aplica pentru 20 de secunde o lampă de fotopolimerizare (lumina albastră).
Indicații și avantaje pentru sigilarea dentară
Sigilarea se realizează atât la dinții permanenți, cât și la cei temporari (de lapte), însă în ambele cazuri la dinții proaspăt erupți. Metoda vizează dinții din zonele laterale, care au șanțuri adânci ce fac dificilă realizarea unei igiene adecvate, mai ales la început. Astfel, aceste zone retenționează bacterii. Acest lucru se întâmplă pentru că periajul este în unele cazuri insuficient pentru a îndepărta bacteriile acumulare la acest nivel. Prin urmare, acestea rămân cantonate în șanțuri și fosete și în timp cauzează carii.
Sigilarea dentară corectează exact acest fenomen. Sigilarea dentară închide ermetic șanțurile și fosetele dinților laterali și, în acest fel, bacteriile nu mai au unde să se cantoneze, acest spațiu nemaifiind retentiv.
Totodată, dinții proaspăt erupți în cavitatea bucală (atât permanenți cât si temporari) sunt incomplet mineralizaîi, deci incomplet protejați. Procedura este mai frecvent întâlnită în cazul primilor doi molari permanenți, care sunt mai susceptibili la formarea cariilor, din cauza formei și a poziției, care îi fac ceva mai greu accesibili. Medicul stomatolog vă poate însă recomanda, în anumite cazuri, și sigilarea altor dinți.
Întrebari frecvente
Sigilarea dentară se face în principal pentru dinții permanenți tineri, adică la scurt timp după erupție. Dinții la cere se face sigilarea sunt în principal molarii (între 5 și 7 ani primul molar permanent, între 11 și 13 ani al doilea molar permanent) și premolarii. Sigilarea se face, de asemenea, și la dinții temporari tineri. Și adultii pot beneficia de sigilare, însă dinții care urmează a fi sigilați trebuie să fie impecabili, fără carii.
NU!!! Sigilarea dentară este o manoperă noninvazivă, nedureroasă și foarte rapidă. Ea nu afectează dinții în nici un fel. Nu implică pilirea dinților, ci doar aplicarea unei paste speciale care se întărește sub acțiunea lămpii de polimerizare. Majoritatea sigilanților eliberează în timp fluor cu rol protector împotriva formării cariilor.
Dacă sigilarea se face în condiții normale și se respectă un anumit protocol, categoric nu. Ce înseamnă asta? Înseamnă, în primul rând, că sigilarea să se facă pe dinți fără nicio urmă de carie, placă bacteriană. De aceea, se recomandă ca sigilarea să se facă la dinți temporari tineri sau permanenți tineri, adică erupți de curand. Tot din acest motiv, este necesară efectuarea unei igienizări profesioniste în cabinet, înaintea sigilării.
În al doilea rând, sigilarea nu ține locul igienei de acasă. Faptul că s-a facut o sigilare nu înseamnă că nu trebuie să ne mai spălăm pe dinți. Igiena dentară trebuie făcută în mod normal ca și inainte de sigilare. Marele avantaj al sigilării este acela că reduce foarte mult riscul de carie. Nu îl elimina. Dacă micul pacient nu are o igienă bună acasă, este posibil să apară carii.
Sigilarea dinților este, așadar, o manoperă nedureroasă atât în timpul realizării ei, cât și după ce pacientul a părăsit cabinetul dentar. De asemenea, pacientul nu va resimți ceva diferit la nivelul dintelui sigilat.
Sigilarea nu afectează sănătatea în nici un fel. Aceasta include atât dinții, cât și corpul copilului, în general. Materialele folosite sunt cu grad crescut de biocompatibilitate, sunt inerte chimic și nu includ niciun fel de componentă ascunsă sau neascunsă periculoasă pentru corpul uman. Deci, puteți sta liniștiți și din acest punct de vedere. Dimpotrivă, acestea nepermițând sedimentarea bacteriilor, vă scutiți copilul de o serie de posibile probleme, incluzând infecții dentare.
Acest lucru depinde de mai multi factori: calitatea sigilantului, igiena micuțului pacient, alimentația, existența sau nu a obiceiurilor vicioase etc. În principal, se consideră sigilarea un succes dacă sigilantul rezistă până când copilul este suficient de mare pentru a se spăla eficient pe dințișori.
Chiar dacă după o vreme se deteriorează în mod normal, sigilanții pot rezista mai mulți ani, în funcție de materialul folosit și de obiceiurile alimentare și de igienă ale pacientului. Aplicarea sigilanților pe dinții copilului necesită supravegherea acestora de către medicul stomatolog la intervale regulate, care pot coincide cu vizitele de rutină, pentru a remarca din timp eventuala uzură sau deteriorare a materialului și formarea cariilor sub nivelul sigilantului. Dacă este cazul, dentistul dumneavoastră poate decide îndepărtarea sigilantului pentru a se asigura de integritatea dintelui.
Se recomandă controale periodice și refacerea sigilării la nevoie.
